Virtual private network

O rețea privată virtuală (din engleză de la virtual private network, prescurtat VPN) este o tehnologie de comunicații computerizate sigure, folosite de obicei în cadrul unei companii, organizații sau al mai multor companii, dar bazate pe o rețea publică și de aceea nu foarte sigură. Tehnologia VPN este concepută tocmai pentru a crea într-o rețea publică o subrețea de confidențialitate aproape la fel de înaltă ca într-o rețea privată adevărată la care sunt legați numai utilizatori autorizați. În mod intenționat această subrețea, denumită totuși "rețea VPN", nu poate comunica cu celelalte sisteme sau utilizatori ai rețelei publice de bază. Utilizatorii unei rețele VPN pot căpăta astfel impresia că sunt conectați la o rețea privată dedicată, independentă, cu toate avantajele pentru securitate, rețea care în realitate este doar virtuală, ea de fapt fiind o subrețea înglobată fizic în rețeaua de bază.
Expresia virtual private network mai poate fi tradusă și prin „rețea aproape privată”, traducere care și ea corespunde bine cu definiția de mai sus.
Mesajele din traficul de tip VPN pot fi transmise prin intermediul infrastructurii unei rețele publice de date (ex: Internet) folosind protocoalele standard, sau prin intermediul unei rețele private a furnizorului de servicii Internet (ISP), pusă la dispoziție publicului.
Aceste tipuri de conexiuni oferă o alternativă cu cost redus, în comparație cu rețelele dedicate de tip WAN private, oferind posibilitatea de conectare a comutatoarelor de telecomunicații la rețeaua internă a unei companii prin cablu, xDSL, sau dial-up. Conexiunile VPN sunt ușor de implementat peste infrastructurile publice existente, și oferă o alternativă în comparație cu rețelele dedicate private cum ar fi cele de tip Frame Relay sau ATM, care în general sunt mai scumpe.
Rețelele VPN oferă mai multe avantaje: prețuri redus pentru implementare / funcționare / administrare / întreținere, securitate informațională sporită (aproape ca la rețelele private propriu-zise, tradiționale), scalabilitate, acces simplificat și, în sfârșit, compatibilitate cu rețelele publice de mare viteză.

Arhitectura VPN

Arhitectura unei reţel VPN

Pentru cei ce doresc să stabilească o conexiune VPN sunt disponibile mai multe metode (bazate pe nivelele 2 și 3 din Modelul OSI), împreună cu tehnologiile respective. Rețeaua VPN poate fi stabilită și administrată la sediul clientului, sau și de către furnizorul de servicii de telecomunicații. De asemenea, pentru a satisface cerințe speciale, există și posibilitatea de a combina mai multe din aceste metode între ele.

[modificare] Tipuri de VPN

VPN-urile sigure folosesc cryptografic tunneling protocols. Acestea sunt protocoale criptice (codificate) care asigură confidențialitatea (blocând intrușii), autenticitatea expeditorului și integritatea mesajelor. Dacă sunt alese, implementate și utilizate în mod corespunzător, astfel de tehnici pot asigura comunicații sigure chiar în cadrul unei rețele nefiabile.
Deoarece o astfel de alegere, implementare și folosire nu sunt sarcini simple, există pe piață multe scheme VPN nefiabile (nesatisfăcătoare).
Tehnologiile VPN sigure pot fi de asemenea utilizate pentru a crește securitatea în infrastructura rețelelor.
Exemple de protocoale VPN sigure (fiabile):

• IP security (IPsec) - folosit pe IPv4, și parțial obligatoriu pe IPv6.
• Secure Sockets Layer / Transport Layer Security (SSL/TLS) - folosit ori pentru întreaga rețea, precum în proiectul OpenVPN, ori pentru securizarea unui proxy web. A fost construită de companii precum Aventail și Juniper care asigură accesul distant la capabilitățile VPN.
• Point-to-Point Tunneling Protocol (PPTP), creat de un grup de companii, printre care și Microsoft.
• Layer 2 Tunneling Protocol (L2TP), creat prin cooperarea între Microsoft și Cisco.
• Layer 2 Tunneling Protocol, version 3 (L2TPv3), lansat recent.
• VPN-Q
• Multi Path Virtual Private Network (MPVPN). MPVPN este marcă înregistrată a companiei Ragula Systems Development Company. Vezi Trademark Applications and Registrations Retrieval (TARR).

Pe piață există companii care asigură administrarea serverului VPN, serviciu oferit clienților lor dacă nu doresc să facă acest lucru ei înșiși. VPN-urile fiabile nu folosesc tunelele criptografice, în schimb se bazează pe securitatea unui singur distribuitor al rețelei care va asigura un trafic protejat.

• Multi-Protocol Label Switching (MPLS) este adesea folosit pentru construirea unui VPN fiabil.
• Layer 2 Forwarding (L2F), proiectat de Cisco.

INTRANET

Intranetul e o aplicatie a tehnologiei Internet intr-o organizatie de sine statatoare.
Leaga resursele informatice interne si creaza un mecanism de schimb controlat cu exteriorul. In Intranet se ruleaza aplicatii utile organizatiei (baze de date, editoare de text, spreadshet-uri, e-mail,). Ideea e de a lega toate aplicatiile intr-o forma convenabila, standardizata, usor de insusit. Se bazeaza pe browser (navigatorul = interfata cu utilizatorul).
Avantajele folosirii Intranetului :
- Independenta in spatiu (aplicatiile dau intrari si iesiri oriunde pe glob)
- Costul scazut de entinere si intretinere
- Informatiile se prezinta pe pagini web care pot fi intretinute usor (informatii disponibile permanent, actuale si accesibile)
Intranetul faciliteaza legaturi intre mai multe persoane, deci e un instrument pentru lucrul in grup. E axat pe persoane si nu pe locul persoanelor.Utilizatorii au un nume si se pot misca oriunde in Intranet.
Comparatie intre Intranet si Internet :
- Informatiile sunt private (si nu publice ca pe Internet) => preocupari suplimentare de securitate si de control al fluxului de informatii. Rezultatul muncii grupului trebuie sa fie insa public.
- Pe Internet e divertisment, stiri si persoane noi, informatie in volum urias si nestructurata, info. fara raspundere si fara ctrl. Pe Intranet utilizatorii sunt cunoscuti (membri ai organizatiei), au sarcini ,au raspunderi. De aceea, de obicei se doteaza cu anumite metode de lucru. Informatia e limitata la domeniul de preocupare al grupului, e structurata pentru gasire rapida (de obicei in baze de date repartizate anumitor administratori ce raspund de securitatea datelor si au sarcina de a mentine bazele de date).
Servicii solicitate in Intranet:

- Email
- Web (editare de pagini web)
- ftp (transfer de fisiere)
- alte unelte destinate grupului
Ex: Pentru dialogul in grupuri
- IRC (Internet Relay Chat) - la comunicarea directa (sincrona) intre 2 sau mai multe persoane
- Liste de discutii - serviciu de posta modificat atasat unui grup axat pe o problema (nu e sincron)
- News Grup-ul difuzeaza stiri pe liste de domenii de interes. Implementarea cea mai obisnuita e pe servere NNTP (Network News Transfer Protocol). Clientii care doresc sa participe la discutii, dialogheaza cu si se pozitioneaza pe temele care doresc. Tehnologia Push elimina efortul subiectului de a colectiona stiri (stirile i se iming, vin automat). Utilizatorul trebuie doar sa-si programeze canalul Push (sa-si selecteze informatiile pe care le doreste).
Tehnologii de Internet aplicabile pe Intranet:
Se foloseste tehnologia TCP/IP (set de protocoale pe nivelul de retea si transport)
- Standardele SMTP (de posta electr.)
- Standardele IMAP - doar in headerele din server
Tehnologia FTP (File Transfer Protocol)
Tehnologia HTTP (Hyper Text Transfer Protocol) inlocuieste fata de FTP fisierele cu documente (e axat pe document). HTTP-ul plimba ceea ce e scris cu HTML (Hyper Text M.. Linguage)
Aceste tehnologii trebuie sa fie coerente si sa dea o sursa de scule ierarhizate pe niveluri.
Browserul trebuie sa fie stabil in timp (sa nu se schimbe IE cu Netscape).
Securitatea pe Intranet
- Datele sa nu se distruga datorita unor cauze "anorganice"
- Securitatea accesului la date - importanta daca Intranetul se leaga la Internet => e nevoie de niste mecanisme de siguranta la accesul propriu-zis (operatia de intrare dinspre Internet) si pentru securitatea datelor pe traseul lor pe Internet
Autentificarea se face pe baza fire-wall-urilor care selecteaza adresele (nu permit orice fel de adrese). Stabilesc anumite liste de adrese certificate => In Intranet nu intra decat cunoscuti prin folosirea numelor si parolelor.
Standardul cunoscut in Intranet, SSL (Secure Socket Layer), e o procedura ce incepe printr-o faza de dialog initiala in care se stabilesc metodele de criptare si apoi are loc operatia de transfer propriu-zisa.
Programarea in Intranet
Exista doua abordari:
- se folosesc scule puse la dispozitie de firme (mediul de proiectare)
- se construieste efectiv acel mediu (se face o adaptare locala cat mai apropiata)
Aplicatia trebuie sa fie flexibila pt. ca organizatia se schimba.
Programarea se face prin adaptari. Sunt suficiente nuste scripturi.
Administratorul unui Intranet doar pune cap la cap programele existente (are nevoie de doar cateva instructiuni). Principalul lui av. e aspectul standard al paginii web (structura multimedia a paginii html). Exista 2 tipuri de interactiuni in pg. Web: Interactiunea cu utilizatorii (solicitantii de servicii) si interactiunea cu programele existente (ofertantii de servicii). Exista 2 tipuri de programe : pt. utilizator si pt. aplicatie
Utilizatorii folosesc niste "formulare" in care adauga niste date ce trebuiesc ulterior trecute in baze de date.
Pentru a face interactiunea cu aplicatiile se construiesc mici programe de reglementare a transferului de date intre pagini si aplicatii. Acestea se numesc scripturi CSS (Client Site Script) si SSS (Server Site Script).CSS se executa pe masina clientului iar SSS se executa pe serverul de web. Cel ce navigheaza primeste surse in Java sau Visual Basic (scripturi = sublimbaje ale Java sau Visual Basic) pe care le executa local (Java Script si VBScript). Alta posibilitate este sa primeasca Applet-uri Java sau controale ActiveX.
Pe server ruleaza serverul de web. SSS-urile sunt module de interfatare intre paginile web si aplicatii.
Concluzie : Programarea in Intranet-uri e alt stil de programare, de nivel f. Inalt (de integrare de aplicatii cu pagini web)
Bazele de date intr-un Intranet
Dintre limbajele de comunicare in bazele de date pe care masinile le implementeaza : SQL (Structured Query Linguage), ODBC (Open Data Base Conectivity) - o implementare pt. Windows a SQL.
Activitatile unui administrator de baze de date in Intranet :
- Stabilirea unui model de baze de date in functie de probleme pe care grupul trebuie s-o rezolve
- Implementarea bazei de date
- Asigurarea accesului la baza de date
- Contactarea proiectantului de pagina web si stabilirea scriptului pe partea de client - server
Tendinte
Prin utilizarea lb. Java Intraneturile folosesc nativ generarea de aplicatii direct conectate pe Internet.
Alta tend.: Pe directia masivelor de date (data warhouse). Bazele de date se transforma in b.de d. ce ofera solutii (analize, concluzii)
Spre Network Computers
Spre ExtraNet-uri (Expandare a Intranetului in Internet - Organizatii formate din mai multe Intranreturi conectate sigur).

Windows 7 sau Windows XP?

Sistemul de operare Windows

Sistemul de operare, prescurtat OS (Operating System) este singurul soft care poate fi considerat esential pentru un calculator, deoarece el “insufleteste” calculator si il face sa functioneze in conformitate cu dorintele noastre, avand rolul de interfata dintre calculator - utilizator.

Pe langa acest rol, sistemul de operare are si rolul de a asigura functionarea eficienta si stabila a tuturor componentelor, fie ele piese sau programe. Pentru indeplinirea acestui rol, sistemul de operare gestioneaza resursele calcatorului si actioneaza ca o interfata intre componentele hardware si software.

Dupa lansarea pe piata din 2001 a lui Windows XP, si esecul cu Vista din 2007, in octombrie 2009 cei de la Microsoft au lansat Windows 7, un sistem de operare care acapareaza tot mai multi utilizatori de la o zi la alta.

Conform unor date publicate luna trecuta cele mai folosite OS la nivel global sunt: Windows XP 44%, Windows 7 24,23%, Windows Vista 16,74% ,toate trei produse de catre Microsoft, si altele cu o cota mult mai mica.

XP vs Win 7

Majoritatea utilizatorilor folosesc Windows XP, care este un sistem de operare bun,dar este recomandata trecerea la noul sistem de operare Windows 7 (prescurtat Win 7). Pentru a putea compara doua sisteme de operare trebuie sa ne referim la performante si la design.

Performante

• Din punctul de vedere al spatiului ocupat de hard, XP ocupa mult mai putin, intre 1-3 Gb, iar pentru Win 7 este recomandata alocarea de 16 Gb pentru versiunea pe 32 biti, sau 20 Gb pentru versiunea pe 64 de biti. In conlcluzie, la acest capitol XP sta mult mai bine, iar daca nu aveti un hard de minim 80 GB, nu recomand Win7.

• Chiar daca nici la consumul de memorie ram, Win7 nu sta mai bine decat XP, Startup, ShutDown si iesirea din StandBy sunt vizibil mai rapide.

• Windows 7 aduce in plus Optimizarea functiei Search (cautarea), mult mai rapida si mult mai usor de accesat.

• In cazul folosirii dipozitivelor USB, timpul de asteptare pentru folosirea lor in Windows7 este de asemenea mai mic decat timpul in XP.

• Viata mai lunga a bateriei si simplificarea selectarii profilurilor de Power pentru laptop-uri, este o alta imbunatire pe care o aduce Win7. Durata de viata a bateriei creste fata de Vista, intre 11,5% si 15,4% in cazul testarii prin rularea unui DVD pana la golirea bateriei

Interfata grafica

ea mai evidenta schimbare pe care o aduce Windows 7 fata de versiunile anterioare este redefinirea interfetei grafice. Chiar daca in mare parte a ramas la fel, au fost modificate elementele cheie, cea mai importanta fiind schimbarea Taskbar-ului.

- Bara de activitati imbunatatita (taskbar)

Taskbar-ul din partea de jos a ecranului este utilizat pentru a lansa programe si a comuta intre ele atunci cand sunt deschise. In Windows 7, exista posibilitatea punerea scurtaturilor pentru programe in aceasta bara astfel incat sa fie la un clic distanta. Daca se mentine indicatorul mouse-ului peste pictograme se pot vedea miniaturi pentru fiecare fisier sau fiecare fereastra deschisa in programul respectiv.

- Liste rapide (jump lists)

Lista rapida este un mod util de a accesa rapid fisierele cu care se lucreaza in mod curent. Pentru a vedea fisierele utilizate recent, este necesar un clic cu butonul din dreapta pe pictograma din bara de activitati. De exemplu, atunci cand se face clic cu butonul din dreapta pe pictograma Word, se vor afisa cele mai recente documente Word utilizate.

- Imbunatatiri pentru desktop

Windows 7 simplifica lucrul cu ferestrele de pe desktop. Exista mai multe moduri intuitive de a le deschide, inchide, redimensiona si aranja. Pentru a vedea toate gadgeturile de pe desktop, trebuie doar mutat mouse-ul in coltul din dreapta jos al desktopului. Toate ferestrele deschise vor deveni transparente, iar desktopul si gadgeturile de pe el vor deveni vizibile imediat.

- Grup de domiciliu (HomeGroup)

Grup de domiciliu este o caracteristica noua din Windows 7 care usureaza mult conectarea computerelor. Grupul de domiciliu se configureaza automat atunci cand se adauga primul PC care executa Windows 7 la reteaua de domiciliu.
Exista posibilitatea specificarii exact ce anume se doreste a se partaja de pe fiecare computer, cu toate celelalte computere din grupul de domiciliu. Apoi, partajarea fisierelor din diversele computere de la domiciliu - si a multor alte dispozitive - devine la fel de simpla ca atunci cand toate datele se afla pe un singur hard disc.

Instalarea sistemului

Modul de instalare al sistemului de operare a suferit si el modificari majorare, odata cu aparitia Win7. Timpul de instalare este in jurul a 20 de minute, iar aceasta poate fi facuta de orice utilizator, acesta avand foarte putine setari de facut in timpul instalarii. Aceast subiect il voi aborda mai pe larg in urmatorul articol ”Tutorial pentru instalarea Windows 7”.

Daca vreti sa va instalati Windows 7 cerintele minime sunt:
• Procesor 1 GHz
• Memorie RAM: 1 GB (32-bit) sau 2 GB (64-bit).
• Spatiu disponibil pe hard: 16 GB (32-bit) sau 20 GB (64-bit)

ConcluziiWindows 7 este cu siguranta un pas inainte fata de Windows XP, pe care il va inlocui cu trecerea timpului si recomand instalarea lui, unde sunt indeplinite conditiile minime de instalare. Luna aceasta a fost anuntata si lansarea posibila in viitorul apropiat a unui nou sistem de operare, deocamdata numit Windows 8, care va face interactiunea dintre utilizator si calculator mult mai usoara si mai placuta

Calatorii in Europa

Multi ani mi-am inchipuit o mare cu multa liniste, nisip fin, locuri intinse si tocmai bune de drumetii, cu aer cald dar in acelasi timp usor umed si cu cat mai putina civilizatie. In general imaginea aceasta o gaseam doar in poze prelucrate mult. Dar anul acesta am gasit-o….de 2 ori.

Orice plaje buna este cucerita de oamenii care considera vacanta cel mai bun moment de a lenevi. E vorba de acel gen de persoane care vor sa leneveasca 1,2-5 saptamani. E genul de mediu dezvoltat in jurul persoanelor fara imaginatie, care poate ajunge fie kitchios, fie banal, de la caz la caz.

Anul acesta am descoperit 2 locuri cu plaje exact cum am visat: in sudul si nord-vestul Frantei. Nu ma refer la Nice, Cannes, sau alte locuri aglomerate si care se incadreaza (chiar fiind f luxuase) la modelul de mai sus. Ma refer la plajele de pe langa Saint Tropez, la Nordul rece cu plaje extrem de intinse catre English Channel, la Normandie si la salbatica Bretagne

Ce face aceste plaje atat de speciale?

In primul rand ideea de salbaticie. Fie ca e vorba de dune de nisip sau de un relief stancos, e genul de peisaj care te face sa te simti profund ancorat in natura si foarte departe de civilizatie.

Apoi ar fi intinderea. Sunt plaje mari si nu extrem de populate. Suficient de mari cat sa izoleze orice fel de peisaj urban.

La fel de important e faptul ca aceste plaje sunt amenajate pentru drumetii. Chiar daca peisajul e extrem de salbatic, exista poteci abordabile si lungi. Stiu, asta inseamna ca nu sunt atat de salbatice pe cat par, dar as spune ca e genul de interventie umana extrem de discreta, care face drumetiile placute si in acelasi timp protejeaza ecosistemul de oameni.

Nu in ultimul rand atmosfera francezilor in sine. Franta e o tara plina de povesti, si fiecare plaje de acest gen e o poveste. Mai ales insotita de un vin bun 

In general toamna e momentul in care fiecare zi fara soare ma face sa ma gandesc cu tristete la lungul si recele anotimpul ce urmeaza. Si totusi acum imi mie lipsesc seriile racoroase din Normandie si Bretagne.